Select Page


Caut ca in fiecare zi sa fac ceva care sa ma aduca mai aproape de obiectiv. Imi pun intrebarea: “Ce am facut astazi pentru obiectivul asta?” In weekend nu stiu foarte clar ce am facut, dar am tot felul de realizari mentale 🙂

Ce este omul de rand?

Nimic nu e imposibil pentru oameni

Am fost in weekend la cateva evenimente din Bucuresti cu oameni plini de energie care dansau pe scena si mai ales deasupra ei. Oamenii dansau in aer, in timp ce o macara ii plimba dintr-un colt al Pietei Constitutiei in celalalt.

Tot spectacolul era grandios si arata ca un lucru total imposibil pentru un om de rand. Omul ala de rand am fost si eu, dar nu de data asta. Foarte mult timp i-am privit pe toti oamenii care fac lucruri extraordinare ca pe niste extraterestrii.

In povestea asta, eu eram omul de rand si ei erau supra-oamenii care faceau imposibilul. Ce am ratat de cele mai multe ori este faptul ca toti acest supra-oameni, au fost oameni de rand.

Si atunci, ma intreb, ce este omul de rand? Tot singur imi dau si raspunsul: omul care nu isi da voie sa atinga imposibilul, omul care nu isi da voie sa-si acceseze potentialul, mai precis, omul care moare cu potentialul intact.

Atunci cand ma uit la oamenii astia care atarna de macara in timp ce danseaza ma simt mai inspirat si incurajat. Nimic nu e imposibil. Potentialul meu e imens. Si stiu ca se poate asta, pentru ca ma uit la oamenii astia minunati care au trecut prin acelasi proces.

“Eu nu am aer conditionat in casa”

Pe cand eram eu la evenimentele de mai sus, a venit o domnisoara sa-mi puna cateva intrebari despre eveniment si altele. Am doua remarci aici:

Eu si reprezentatii presei

Am acceptat sa-i vorbesc. De vreo 8 ani, eu am refuzat orice interactiune cu presa, mai ales cea televizata. Dupa ce m-am invartit cativa ani pe holurile Facultatii de Jurnalism si dupa cateva experiente cu unii “colegi de breasla”, am decis ca toti sunt niste prosti si ca tot ce inseamna presa si media este un rahat.

Ori de cate ori aparea cineva cu un microfon si o camera langa mine pur si simplu eram scarbit si le ziceam revoltat sa “plimbe ursul”.

De data asta am acceptat usor, i-am zambit si i-am raspuns la ce avea domnisoara nevoie ca sa-si faca materialul. E parte din schimbarile recente din mine, din modul in care ma raportez la oameni si din modul in care creez sau nu mai creez anumite povesti in jurul oamenilor.

Cum rezisti caldurii?

La un moment dat m-a intrebat cum rezist caldurii. I-am zis ca e ok, ca e bine. Domnisoara inca n-avea raspunsul corect pentru material si a fortat intrebarea. I-am zis ca nu am aer conditionat acasa, si ca acolo in piata, pe seara e mai bine decat in casa.

Toata seara m-am gandit la treaba asta. De ce am simtit eu nevoia sa zic in fata tuturor celor ce se uita la ProTV ca eu nu am aer conditionat in casa?

Simplu. Inca am apucaturi sau mentalitatea de om sarac. Ala care se plange si tine sa arate si altora ca el e simplu, ca n-are X sau Y si trebuie sa stie toata lumea asta. Daca se poate, toti cei care se uita la stiri pe ProTV. :))

Chiar si asa, nu sunt prea dur cu mine. Ma bucur ca pot sa observ toate lucrurile astea. Doar asa pot sa lucrez cu ele 🙂

Partea frumoasa? M-am uitat pe reportaj. Nu m-au bagat pe post 🙂