Select Page

Am reusit. Ieri am plecat la ora 21:00 din oras. M-am culcat la 22:40 si am reusit sa ma trezesc tot la 04:55. A fost foarte ciudat pentru prietenii care erau acolo. Am stat practic doar 1 ora si asteptarile lor erau altele. Intodeauna cand ai anumite asteptari si ele nu se indeplinesc, ceva se intampla. Te simti aiurea, nasol sau accepti situatia, te bucuri de ea and go on. Daca analizezi lucrurile din perspectiva asteptarilor descoperi multe.

Ego-ul si vocea aia enervanta

Am inceput sa-mi urmaresc asteptarile cat si asteptarile celor din jur dupa ce am citit o carte de Osho. Parerea lui era ca cea mai mare suferinta a omului este provocata de Ego-ul fiecaruia si asteptarile acestuia. Ego-ul era definit ca acel lucru din noi care ne cam saboteaza mereu. Este acel lucru care aspira spre viitor. Ne dezvolta imaginea pe care vrem sa o avem despre noi. Ne pune  pune pe noi in mijlocul oricarui lucru, ca o stea in jurul careia orbiteaza realitatea. El ne creeaza asteptarile si el ne face sa ne simtim de multe ori mizerabil si ne saboteaza. Gandeste-te la momentele cand vrei sa faci ceva diferit, nebunesc, sau sa alegi drumul mai greu. “Nu sunt in stare sa fac asta. Nu sunt destul de bun. Daca patesc ceva?”. Ata e vocea aia micuta care ne saboteaza mereu.

Asteptarile sunt ceva fictiv

Acelasi Ego are placerea de a ne crea asteptari. Ne face sa ne simtim mizerabil atunci cand ele nu se indeplinesc. Asteptarile sunt o chestie pur fictiva. Sunt o previziune a viitorului din perspectiva modului in care noi si ego-ul nostru am vrea sa decurga lucrurile. Atunci cand nu comunicam asteptarile noastre si ele nu au loc, noi o luam razna. Cei din jur nu inteleg de ce tu sau altii devin violenti, se comporta ciudat sau se supara. Se intampla  pentru ca respectivii aveau asteptari si lucrurile s-au intamplat altfel.

Unii au ales sa comunice constant asteptarile pe care le au. Au gasit in metoda asta de comunicare un mod prin care te faci mai inteles de catre cei din jur. Atunci cand cei din jur inteleg ce asteptari aveai tu si vad cum s-au concretizat ele, iti pot intelege mai usor comportamentul si atitudinea. Problema este ca atunci cand iti comunici asteptarile astea risti sa pui o presiune pe cei din jur. Daca asteptarile tale cuprind si alte persoane (si adesea o fac) pui presiune pe acele persoane pentru a indeplini asteptare. So, nu avem nici acum o solutie.

Un batran se cearta cu un nor pufos

Din ce am citit, am experimentat si am invatat, cel mai bine este sa iti limitezi asteptarile, sa incerci sa le reduci cat mai mult si sa accepti schimbarile. Asteptarile sunt un lucru pe care nu il poti controla. Ele se refera la ceva ce ar trebui sa se intample, la ceva ce altii ar trebui sa faca. Putem vorbi chiar de un anumit rezultat care ar trebui sa existe. Asteptarile sunt ceva care exista in mintea noastra. Sunt ceva ce se intampla de la sine, indiferent de actiunile noastre si asupra carora chiar nu avem deloc control. Cand alegem sa ne suparam, alegem sa fim absurzi cu noi si cu cei din jur. Devenim la fel de absurzi ca un batran care se cearta cu un nor pufos.

E absurd sa te certi cu cineva pentru ceva ce nu a facut si tu te asteptai sa faca. Este absurd sa te superi pe colegii de la munca, cand tu te asteptai ca ei sa-ti pregateasca un tort si ei doar ti-au zis “La Multi Ani”. E absurd sa te superi ca ziua de duminica in care ai programat picnicul minunat cu iubitul/iubita a fost urat afara si a plouat. In mintea ta era clara imaginea cu tine pe patura, cu soarele in fata.

Realitati consumate

Asteptarille sunt realitati care se desfasoara in mintea ta. Cand ne dezvoltam asteptari, noi traim acel sentiment si moment in mintea noastra. Il consumam de parca ar fi real, ne entuziasmam si traim tot momentul in minte. Daca el are loc, ne simtim minunat pentru ca este confirmata toata aceea traire. Atunci cand nu are loc, ne suparam si devenim violenti. E ca o mica adictie a mintii noastre. E ca acel “craving” din engleza pe care nu stiu sa-l traduc acum. Cand iti creezi o asteptare, iti creezi un “craving” in minte, un “craving” dupa acel moment si acea intamplare.

Atunci cand suntem dependenti de ceva anume, ajungem sa consumam acel lucru inainte de a-l consuma. Amuzant, nu? Asa functioneaza un fumator.

Exemplu cu un fumator

Mihai fumeaza in fiecare dimineata cand isi bea cafeaua. Face asta in fiecare dimineata, dupa ce se trezeste. Se duce la toaleta, isi face cafeaua si fumeaza. Mihai are in minte imaginea sa cu sine in timp ce isi bea cafeaua si fumeaza. La inceput, lucrul asta era o placere pentru el, era atent la cafea, o savura, facea cerculete cu fumul de tigara si il privea cum se intinde prin camera. Acum nu mai face asta. Toata senzatia pe care o traia in momentele alea, o traieste acum in cap. Bea cafeaua si fumeaza in mod automat si isi confirma senzatia respectiva. La fel funtioneaza si fumatul. Ca fumator, nu te mai bucuri de tigari. Tigarea doar iti ofera un calm si o confirmare a senzatiei deja consumate in minte si in corp. Daca la primele tigari te simteai intr-un anume mod, acum te simti bine doar pentru ca ai calmat dependenta si acel “craving”.

In dimineata asta Mihai nu are tigari. Se intampla doua lucruri. Trebuie sa-si potoleasca dependenta de tigari, dar si dependenta asteptarii sale. Cu tigarile o rezolva rapid, coboara pana la magazin, cumpara un pachet si revine acasa. Cu asteptarea sa, nu o rezolva prea bine. Totul e dat peste cap pentru ca dimineata nu a decurs conform asteptarilor sale. Nu a putut sa-si bea cafeaua si sa fumeze imediat dupa ce s-a trezit. Azi e suparat si nervos. Colegii il intreaba ce a patit. El spune doar ca si-a inceput ziua prost si continua asa toata ziua.

🙂

O alta solutie este sa invatam sa acceptam ca lucrurile se pot schimba si sa avem in minte un plan general de actiune pentru momentele in care lucruile se schimba. De exemplu: “Atunci cand ceva nu merge cum ma asteptam, nu este nicio problema. Asa functioneaza viata. Acum, hai sa vad cum pot sa ma bucur cat mai mult de situatia asta, in forma ei si sa o fac pozitiva”

Mai incerc sa detaliez ideea zilele astea, si sa pun mai mult accentul pe exemple, obiceiuri, asteptari, automatisme si starile pe care le avem.

O dimineata minunata 😀


Eu astazi - Asteptarile. Ce facem cu ele?In fiecare zi (mai ales dimineata) scriu cel putin 750 de cuvinte despre orice. Incerc sa aloc cat mai putin timp scrierii (intre 10 si 15 min) si inca 10 minute pentru corectare, adaptare si publicare. Textul este destul de brut si nestructurat, asta fiind una din provocari: sa obtin o calitate mai buna in acelasi timp scurt.

 

Public pe blog aici: Eu astazi

Statistici scriere: 750words.com